By 
Aici. Acum.
Te văd, te revăd, te aud în mod repetat.
În scrisuri de pe drum, în citate, în melodiile cântate pe repeat, în adierile de aproape-i toamnă printre frunzele uscate de atâta soare.
Te simt în gândul neîntinat de nimic, un gând ca cel de mai devreme în care m-ai purtat spre librărie să-mi găsesc o altă comoară din trecut.
Te-am citit în cuvintele “magique”, “l’air, l’eau, le feu, les vents”, singurele pe care le-am văzut și înțeles la o primă răsfoire. (Récits Tirés de Shakespeare)
Îți observ sincronicitățile, semnele tot mai dese legate cumva de Franța sau Paris, ca și cum e ceva acolo care mă cheamă cât mai curând.
Te observ în anxietatea ce apare atunci când nu știu cum să rămân aliniată cu sinele meu. Și mă observ pe mine apatică, neînțeleasă, speriată.
Te recunosc în lumina blândă care mângâie clădirile fermecătoare de pe Bd. Regina Elisabeta.
Te simt în îmbrățișarea lui care miroase a parfum și tutun și ceva în plus.
Te trăiesc în dansul cu mine al ultimelor dimineți.
Te aud în greierii nopților de august din Colibița.
Te privesc, cu o oarecare uimire, în toate acele flori de pe marginea drumului, flori care parcă-mi aduc aminte de dealurile copilăriei.
Ah, te adulmec în mirosuri străine, în mirosuri familiare dar cel mai mult te respir întru totul din fumul lemnelor arse.
Te-am simțit în gustul primului cappuccino băut în piața San Marco din Veneția, acea spumă densă de lapte mi-a zguduit ființa sub soarele cald de decembrie. Acum stau și mă gândesc că poate așa se simte gustul norilor.
Da. Te simt, te văd, te aud, te miros, te gust, te trăiesc.
Aici. Acum. Ca o mantră trimisă de Univers să mă ancoreze pentru totdeauna.
În aici. În acum. În momentul prezent.
Înțeleg de ce.
Te-am pierdut de atât de multe ori.
Te-am irosit.
Te-am disprețuit plângând trecutul.
Te-am ignorat sperând că viitorul va fi mai bun. De parcă mi s-au garantat, în scris, următorii zeci de ani.
Viața nu e despre ce va fi, și e prea puțin despre ce a fost.
Viața, în toată măreția ei, este aici, acum, în acest moment.
Indiferent cum se simte acel moment. Indiferent de cum percep și mă raportez la ce este în jur.
Uneori inconfortabil pentru minte, pentru corp, pentru suflet.
Uneori, pur și simplu, magic ca această respirație.
Sunt aici. Acum.
August 2022
Scrisori înainte de Bali
aici acumScrisoriScrisori inainte de Bali
What do you think?