Fereastră: Ochi către două lumi

Dragă Jurnalule,

Câteodată, mai ales atunci când găsesc sensuri noi pentru lucrurile obișnuite, îmi place să-mi creez propriile definiții. Ca acum:

O fereastră este precum un ochi către două lumi.

Un ochi spre interiorul casei, unde viața se întâmplă în intimitate;

și un ochi spre lumea de afară, spre lumina zilei și spre întunericul nopții unde viața ni se dezvăluie public.

Una din definițiile de pe dexonline.com spune așa:

FEREÁSTRĂ, ferestre, s. f. 1. Deschizătură de formă regulată lăsată în peretele unei clădiri, al unui vehicul etc. pentru a permite să intre aerul și lumina.

Uneori, pot să surprind în trecerea mea un ghiveci de flori, poate o lumină aprinsă și o siluetă dansând, ori pe cineva privind la televizor sau gătind în bucătărie.

Și, în câteva fracțiuni de secundă, las imaginația să proiecteze o viață dincolo de realitatea celui de după fereastră.

Îmi conturez o poveste scurtă, cu mai multe întrebări, despre cei care sunt acolo…

Este fericirea prezentă în inima lor și între pereții acelei case?
Sunt oare obosiți? Le este dor de ceva sau de cineva?

Oare gătesc paste cu sos carbonara?
Poate ar vrea să fie în altă parte, în natură sau într-o altă țară?

Dar alteori nu văd nimic, sunt doar “ochi” închiși.

Atunci îmi imaginez că întregul mobilier, pereții, lucrurile sunt toate scăldate în liniște și semi-întuneric, iar oamenii sunt poate plecați la servici sau în vacanță.

Oricum ar fi, acești “ochi” către două lumi mă intrigă și îmi invită imaginația la joacă.

Și cumva, ferestrele din Sibiu m-au fascinat mai mult decât altele.

Poate pentru că sunt parte din case vechi de sute de ani, și au fost “ochi” pentru multe povești de-a lungul timpului.
Și sunt încadrate atât de frumos, între acești pereți plini de culoare.

Ah, să ne fie această zi din săptămână (oricare ar fi ea) cu ochi deschiși către lume (cea din interior sau cea din exterior).

Cu emoție,

S.

ferestrelumepovestisibiu