Cum aleg să mă mișc: din frică sau din iubire? Povestea unui dans în ploaie

Este vineri seară cu o ploaie puternică.
Sunt la The Yoga Barn pentru un nou dans extatic și se pare că s-ar putea să dansez în studioul de la parter, pentru că sus este deja plin.

E bine că suntem doar câțiva oameni, sala este suficient de mare și totuși nu mi se pare că am chef de dans.
Până când…

Una dintre doamnele de la recepție ne oferă un upgrade și așa pot să merg sus, unde e plin de lume și, de asemenea, unde mixează DJ-ul - e o energie foarte interesantă atunci când nu doar asculți muzică, ci există și cineva care își revarsă propria energia în muzica pe care o alege.

O mică notă dulce înainte să te invit în poveste
Știu că am sărit peste ultimele 3 experiențe de dans, dar am făcut-o intenționat pentru că această poveste chiar se cerea să fie împărtășită. 😉

Și acum, hai să dansăm. Tu prin cuvintele mele. Și eu voi dansa din nou prin vocea ta.

Dansez. 

Dansez eu cu mine. Când pe ritmul meu, când pe ritmul muzicii, când pe ritmul celor din jur.

Sunt mulți oameni în jurul meu. Fiecare în lumea lui, în povestea lui, în dansul lui. 

Dansez. Și aud ploaia, tunetele și văd din când în când fulgerele cum luminează ringul. 

Dacă la început stăteam pe margine, acum sunt în mijlocul ringului. Dar eu dansez cu mine, pentru mine.

Dansez până nu mai am aer să respir.

Mi-e sete. Mă opresc din dans.

Caut un loc unde să-mi recapăt respirația și privesc spre ploaie.

Apoi privesc în jos și sunt trei oameni care dansează. 

Da, sunt afară și dansează în ploaie.

Par atât de fericiți.

Atât de liberi.

Mi-am dorit să dansez în ploaie, m-am imaginat dansând în ploaie dar…nu am avut curaj.

Și cumva îmi imaginam că nu voi dansa singură. De parcă aveam nevoie de cineva care să mă asigure că am voie, că e ok. (ok ok, ori poate doar pentru romantism) 

Oare aș putea să dansez în ploaie? 

Acum?

Da.

Cobor în viteză scările.

Mă arunc în ploaie. 

Și nu știu ce simt prima oară…

…picăturile care vin cu viteză din cer,

…apa, totalitatea picăturilor, care își face loc prin hainele mele până îmi cuprinde fiecare centimetru de piele

…bucuria, libertatea, muzica ce se aude mai în depărtare.

Acum aud mai mult ploaia căzând la picioarele mele pe podeaua din lemn pe care dansez și caut să-mi ancorez bine tălpile pe podeaua din lemn. Este puțin alunecos. 

Dansez. În ploaie. Dansez și zâmbesc. Zâmbesc și dansez. 

Dansez. Și simt ploaia, văd din când în când fulgerele cum îmi luminează sufletul. 

Dansez. În ploaie. 

Sunt dans în ploaie.

Am devenit un dans al ploii, al vieții, al iubirii, al libertății.

Scrisori din Bali

4 & 6 noiembrie 2022

Note dulci de final:

Pentru mai multe scrisori din Bali:

https://www.postcardsdiary.com/explore/scrisori-din-bali/

Aceste scrisori vor continua în următoarele luni, pentru că am decis să rămân aici unde mi-am găsit un nou acasă, lăsându-mă ghidată de adevărul din inima mea.

Voi scrie, voi dansa, voi experimenta această insulă din interiorul ei spre interiorul meu.

Mă voi vindeca în această călătorie și “voi lua alături de mine” pe oricine are nevoie să se vindece. Pentru că “when one heals, all heal”

This is the biggest leap of faith in my life – și vine la pachet cu sacrificii.

Acum, dacă vrei să-mi fii alături în această călătorie, dacă-ți place cum scriu, dacă îți trezesc emoții noi atunci te invit să mă susții prin a-mi cumpăra o cafea virtuală.

To be honest, mai nou prefer apa de cocos, medicinal cacao, kombucha & golden turmeric latte So you have options.

https://www.buymeacoffee.com/simona13

Sau, direct pe Revolut:

https://revolut.me/simonagoqw

Fiecare suport, oricât de mic, îmi va ușura perioada ce urmează. Vize, cazare, mâncare, experiențe, locuri și everything in between, voi scrie despre tot.

Voi oferi la rândul meu energie prin cuvinte pline de iubire și devenire.

Mulțumesc și…

Attraversiamo împreună spre Ananda (mulțumesc Diana, căutăm de mult o semnătură cu sens),

S.